Friday, 18 April 2014

Imaturitatea - un şablon?

A fost o întrebare ce mi-a pus un prieten pe Facebook.
Pentru mine nu este un şablon/stereotip, un cuvânt spus aiurea despre oricine, oricum.
--- Sunt greu de identificat persoanele imature? 
Nu, este foarte simplu.
--- Ei sunt conştienţi?
Unii da, alţii nu. Mulţi refuză să recunoască, asta demonstrând că nu prea ştiu ce-i cu ei.
--- Pe ce criterii ne bazăm când spunem despre cineva că este imatur?
Depinde... cât de judecat este cel care pune/dă acest verdict.
--- Ce vârstă au imaturii?
Între 10 şi 80 (ori mai mult depinde). Poţi fi matur la 10 ani, cum poţi fi imatur la 70. Nu este o regulă.
Voi vorbi despre cei care au mai mult de 30 de ani. Vârstă la care, zic eu, şi toţi experţii lumii, ar fi trebuit să ajungi la un anume grad de maturitate.
--- Ce face, cum se comportă o persoană imatură? 
Nu face nimic de obicei, alţii fac pentru el/ea, şi dacă "alţii" nu fac de bunăvoie, pretind, urlă, acuză, insultă, plâng, ameninţă, etc. Nu vrea să-nveţe nimic, preferă ingnoranţa totală, nu se gândeşte la viitor trăind clipa. Vacanţe, baruri, distracţii non stop, relaţii de o noapte. Face orice vrea muşchii lui/ei, oricând, fără a ţine cont de sentimentele/dorinţele celorlalţi, etc.Viaţa-i un joc pentru el/ea.
--- Dacă (la 30 de ani) nu eşti căsătorit şi nici nu ai această intenţie, înseamnă că eşti imatur/ă?
Ha, ha, ha. Eu nu sunt căsătorită şi nici nu am de gând să o fac. Însă nimeni nu mă poate defini imatură.
Depinde foarte mult care sunt motivele/scuzele pentru care ai luat această decizie. Se ştie că o căsătorie implică multe sacrificii, renunţări, compromisuri. Totul trebuie să se schimbe, vrei nu vrei.

  1. Dacă refuzi să te căsătorești pentru că nu vrei să renunţi la relaţia de dependenţă pe care o ai cu părinţii, DA, eşti un imatur fără porporţii.
  2. Dacă nu-ţi plac responsabilitățile, iarăşi eşti imatur. 
  3. Dacă eşti un terchea berchea şi toţi banii pe care-i câştigi îi cheltui pe vacanţe, tehnologie, haine, parfumuri (=aparenţă, superficialitate) etc, etc, etc.  = eşti imatur
  4. Dacă crezi că scopul oricărei femei este să te pună în lanţuri = imatur
  5. Dacă vrei să continui să-ţi iroseşti timpul în faţa televizorului/jucând/distrându-te cu prietenii, etc. etc. etc. şi refuzi să renunţi la nimic din toate astea = imatur. Etc. etc. etc.
Mulţi tineri, din generaţiile actuale, iau această decizie, însă la un moment dat, întâlnesc pe acel/acea, care-i va face să-şi schimbe decizia. Se va căsători de dragul celuilalt sau de teamă că o/îl va pierde. 

Dacă în schimb, ai luat această decizie din cauza suferinţelor ce vezi în jur, sau pentru că simţi/crezi că nu ai fi capabil să ajungi la altar, atunci aici vorbim de raţiune. Nu eşti imatur, dar fricos. Şi pe BUNĂ dreptate!!!

--- Nu vrei copii (30 de ani)? Ca mai sus. 
De ce? Orice om normal doreşte copii. Care sunt motivele pentru care tu nu vrei?
Dacă pur şi simplu nu ai suporta să auzi copilul plângând, nu vrei să ai grijă de unul pentru că ştii că implică multă muncă, sacrificii, nervi/răbdare, timp, etc.etc.etc. Nu vrei să renunţi la nimic din ceea ce faci acum. Nu vrei să ai responsabilitate. - Eşti un IMATUR fără pereche! Ai tăi te-au avut pe tine. Se pare că au greşit undeva, de ai ajuns să iei decizia asta.
Dar poate ai/avut o problemă de sănătate şi NU poţi avea copii sau boala ta este ereditară şi ştii că o va avea şi progenitura ta (vrei nu vrei), poate consideri că nu ai fi un bun tată, poate ai avut o copilărie nefericită şi nu vrei ca copilul tău să sufere ca tine (frică), atunci eşti un om raţional. 
Exemplele pot continua, însă mă opresc aici.

Imaturitatea nu poate fi subiectivă. Nu e că unul poate avea "părerea proprie" despre ea.
ATENŢIE  a nu se confunda imaturitatea cu a fi copilăros. În fiecare dintre noi ar trebui să rămână o fărâmă de copilărie. Eşti imatur CLAR, când nu-ţi porţi de grijă, ci o fac alţii în locul tău.
Putem crede ce vrem despre noi, Comportamentul ne defineşte.
Dacă (la 30 de ani) singurele lucruri pe care le faci este să joci/să te ucizi cu mitralierele, să te uiţi la filme cu super-eroi/idioţi/femei goale, să gestionezi un site cu jocuri total NON PROFIT (are o denumire precisă, dar nu mi-o amintesc), să suni părinţii ori de câte ori ai nevoie să mănânci/să te speli, etc. şi să urli la ei de ce nu ţi-au pus data pe borcanele cu mâncare, sau de ce nu ţi-au făcut ce ai dat ORDIN, nu ai cum să NEGI că nu eşti un imatur. Faptele tale, acţiunile îţi sunt împotrivă, probe incontestabile ale unei imaturități depline. Şi-ar trebui să-ţi fie ruşine. 
Scuzele de genul: aşa fac toţi; colegi, prieteni, vecini, nu fac decât să întărească faptul că psihologic/emoţional eşti un COPIL/un imatur/un terchea berchea. Că tu trăieşti printre imaturi/lepădături nu-ţi dă dreptul să crezi că aşa este normal.

Ai creier, în afară de jocuri criminale şi filme fără substanţă, există internet, documentare, CĂRŢI. Nu trăieşti în Africa, rupt de lume. Ai discernământ, pentru Dumnezeu!

Este vremea să tai cordonul ombilical (dacă încă depinzi de mama, şi mulţi imaturi neagă acest fapt), să-ţi făureşti singur un destin, să ai grijă de tine.
Renunţă la mândrie/aroganţă şi fă-ţi o introspecţie. CINSTIT, fără să-ţi întrebi părinţii/vecinii/prietenii, fără să te compari la lumea mică în care trăiești. Dincolo de blocul tău, dincolo de locul de muncă, există o lume INFINITĂ.
Pune-ţi creierul în funcţiune, că de asta ţi-a fost dat. Sau poate n-ai, de aia te crezi matur când acțiunile tale sunt ale unui copil de 10 ani. Sau poate ar trebui să recurgi la un psiholog/psihiatru. 

Reacţii:

3 comments:

  1. Nu-ti pierde vremea cu astfel de oameni, am mai zis. Nu se merita! Sunt o groaza de imaturi-imature pe lume, dar si oameni cu cap. La 30 de ani sa nu fii insurat, sa stai in fata calculatorului si sa nu-ti pese de nimic, e jale!!!

    ReplyDelete
  2. Nu am intalnit niciodata un barbat de 30 de ani care sa fie atat de imatur, Dependent de parinti, jocuri, televizor. Este groaznic! Bine, sunt simple exemple, insa daca exista astfel de barbati (sau femei) ar fi bine sa stam departe. Minti de copii in corpuri mature. Daca nu sunt capabili sa-si dea seama singuri, nimeni nu le poate impune. Copii.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Am întâlnit, din nefericire. Cât timp am locuit în Italia, m-am ferit de bărbaţii care vorbeau mereu de mama. Eram ferm convinsă că ei sunt cei mai imaturi bărbați din univers. M-am înşelat amarnic. Aici am găsit imaturi fără pereche, şi aroganți pe deasupra. Am rămas traumatizată. :D

      Delete

Articolele sunt gânduri/reflecţii personale, NU lecţii de istorie/viaţă. Tratează-le ca atare. Expresiile ofensive, arogante, triviale NU vor mai apărea pe paginile mele. Te respect = MĂ respecţi!
PS 1 Ca să nu comentezi ca Anonim, penultimul rând din "Comentaţi ca Comment as/Name/URL:" dă posibilitatea de a-ţi scrie numele (cu sau FĂRĂ adresă URL).
PS 2 Dacă nu public/răspund (câteva zile) este pentru că nu am acces la internet. Mai merg în pădure uneori.:D Mulţumesc.