Sunday, 16 December 2012

Eşti tăran – nu ai nicio valoare


În ultima perioadă mi-e tot dat să citesc expresii de genul titlului. Mă lasă perplexă (că-mi sunt adresate mie sau nu). Suntem în 2012, aproape 2013 deci în secolul XXI şi mai există încă indivizi care propagă, cu neruşinare, aceste concepţii aberante. 

Sunt născută/crescută la ţară (mai sunt şi moldoveancă pe deasupra) şi mă mândresc! Mă simt extrem de norocoasă. O repet pentru a mia oară şi nu o să încetez niciodată. Aşadar, sunt tărancă şi moldoveancă get-beget! 
--- Ţi se ridică deja sângele la cap? 
E cazul să laşi acest blog. Înspre binele tău. 

La un status de-al meu, (în care citam că mi s-a spus, cu multă nonşalanţă, cum că aş fi ţărancă şi trăiesc în sec XVIII) un prieten drag a scris un comentariu ce m-a făcut să râd cu lacrimi: 
--- „Să-i zici tipului că e un bou!”. Scurt şi la obiect. 

Să caracterizezi o persoană după obârşie, şcoală, culoare, înclinaţie sexuală, gusturi duce cu gândul doar la incultură, lipsă de judecată, ură, invidie, răutate.
Nimeni nu are dreptul să judece pe nimeni (în afară de Dumnezeu şi/sau de un tribunal pentru că ai ucis, furat, violat, bătut, făcut rău etc. etc. etc.)!

Faptul că o femeie a refuzat să iasă cu tine (tu... mascul fiind) nu-ţi dă dreptul să o consideri ţărancă, adică proastă, în mintea (?) ta. Acceptă refuzul ca un om. Sunt sigură că a avut motive de ţi-a zis nu. 

1. Ţăran NU este sinonim cu prost. Credeai că da? Tăran este acela care s-a născut în mediul rural şi a învăţat de mic ce-nseamnă greul. Este capabil să ţină o sapă-n mână, dar şi să citească Solzenitzen or Nietzsche, Kant, Freud, Cioran etc. Tu ai învăţat la şcoală să prăşeşti?!
Dacă crezi că ţăranul îţi este ţie (care te-ai născut la oraş) inferior, păi, măi frate, TĂRANUL (în contextul în care îl pui tu) eşti NUMAI tu... şi nu acela care ştie să mulgă o vacă. Trufaşule! 
Paranteză: Ştiai că trufia/superbia este păcat capital? Va trebui să dai socoteală într-o zi.

2. Dacă unul nu are „la activ” un liceu/facultate NU înseamnă că nu are cultură. Poate nu a avut îndeajuns bani să urmeze aceste şcoli. Sau poate avea alte priorităţi. Oricum nu e treaba ta şi nimeni nu trebuie să dea explicaţii, nici ţie nici altuia.
Cunosc multe persoane care nu au o diplomă de liceu sau universitate, însă ştiu mai multe decât unii care au 4 facultăți. Persoane care vorbesc 3-4-5-6 limbi. Persoane care ştiu să scrie corect româneşte (cel puţin încearcă :))  şi multe alte limbi! Ignorantul eşti tu că ai neruşinarea să ofensezi o persoană după o foaie de hârtie. Te simţi rănit de moarte când italienii (şi nu numai) ne consideră pe toţi hoţi, criminali, nespălaţi, cerşetori, violatori? Măi frate, tu faci la fel doar că nu vezi bârna din ochiul tău.

3. Dacă o persoană nu are o hârtie care să ateste că a făcut cutare sau cutare universitate NU înseamnă că nu are dreptul să ajungă o persoană de succes.
Fiecare face ce/cum poate. Cel mai deştept, perspicace, acut sau şmecher câştigă mai mult. În bani, faimă şi succes. Nu e vina lui că nu ai ştiut să te descurci în viaţă.

4. Dacă o persoană nu are pielea albă ca a ta NU însemna că e bestie. Şi bestiile au suflet.. tu NU!

5. Dacă un bărbat iubeşte un alt bărbat NU înseamnă că este demn de dispreţ. Tu ai dreptul să iubeşti pe cine-ţi place.. el de ce nu ar avea?! Acelaşi lucru este valabil şi despre femei.  Toţi suntem liberi să ne alegem partenerii.

Şi-n cazul în care se mai trezeşte vreun deştept cu facultate (cum s-a întâmplat în trecut) să vină să-mi spună cum că aş apăra violatorii, pedofilii, necrofilii îţi spun din start, fiinţă arogantă, că nu apăr pe nimeni care a făcut un rău şi că sunt lucruri diametral opuse. Aici e vorba de libertate şi nu a lua cu forţa. În toate zilele ce-ai fost la şcoală ce-ai învăţat?! Pune mâna pe un dicţionar, dacă nu mă crezi.

Cum am mai afirmat şi cu alte ocazii: „Prefer să discut cu unul care paşte oile decât cu un oier (de genul celui/celei ce se crede mai „cu moţ" pentru că s-a născut la oraş).”

Cine are urechi, să audă”. Pardon, cine ştie să citească, citeşte... dar cine nu are creier... nu va înţelege nicicând.
Problema-i a lui, în principiu. Ura, invidia, răutatea nu-i va da pace şi nu va şti niciodată ce-nseamnă: „iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi/însăţi”.

Sper ca printre cititorii mei să nu se găsească persoane atât de reduse în gândire. Îmi place să cred că cei ce mă urmăresc sunt oameni! Puţini da buni. Mulţumesc.

Ps. Nici eu nu am o facultate; nu am nici măcar o diplomă de liceu, însă să fiu considerată proastă din aceste cauze... hmm, nu ştiu cum să zic,  nu mi se pare just. 
În orice caz, nu e că nu pot să dorm dacă o creatură fără creier mă „face" tărancă. Mă supăr (involuntar) pe moment, dar îmi trece într-o secundă. În schimb el/ea, fierbe de mânie şi e convins că a atins un punct sensibil. Moare de bucurie. De-a dreptul penibil. 

Şi acum mă taie, dacă vrei,
Şi aruncă-mă la câini”     El Zorab - George Coşbuc

Reacţii:

26 comments:

  1. Foarte puternic articolul de azi...bine punctata partea cu libertatea...si intr-adevar inteligenta nu se citeste pe o foaie de hartie...problema cea mai grava din ziua de azi e ca multi considera ca banii cumpara inteligenta...parerea mea e ca e gratis...numai ca trebuie sa muncesti mult pt ea...poti sa ai bani cu carul...si daca cumperi inteligenta( gen examene, diplome sau mai stiu eu ce) nu inseamna ca chiar esti destept. Pacat ca unii sunt prea lenesi ca sa fie destepti.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Inteligenta se cumpara, dar nu in sensul la care te referi tu. Degeaba iti cumperi diplome si nu stii sa faci nimic concret pt ca nu reusesti sa te angajezi dupa aceea. Iar daca reusesti totusi sa te angajezi cumva prin spaga, in cateva luni vei fi concediat si tot nu ai rezolvat nimic. Iti spun pt ca eu cunosc destule cazuri de genul. Stii si tu..

      Inteligenta se cumpara in sensul ca majoritatea celor cu adevarat capabili aleg sa plece peste hotare unde sunt de 10 - 20 de ori mai bine platiti. Cine sa ii condamne ?

      Delete
  2. Mulţumesc. Mă bucur că apreciezi. Din fire nu suport injustiţiile gratuite. Nu suport aroganţa şi multe alte lucruri. Da... inteligenţa e gratuită, muncită şi nu cumpărată. Lenea, inconştienţa, lipsa de interes, mândria, etc. transformă oamenii în jivine. Nu ştiu de ce dar îmi place cuvântul ăsta. Dar şi jivinele judecă mai bine ca mulţi dintre noi.

    ReplyDelete
  3. Subscriu - imi place (sau cum ar zice englezu' - I like). Radu-tot moldovean (am ramas)

    ReplyDelete
  4. Articolul este belea. Sunt complet deacord cu tot ceea ce spui aici. Sunt nascut si crescut la tara, mai exact Dabuleni, cine stie cunoaste :)
    Pot spune ca am fost catalogat taran, de foarte multe ori. Insa proba contrarie a fost alta :)

    ReplyDelete
  5. Esti tare cum scrii si te admir,eu sunt "oraseanca" insa am crescut cu bunicii 3 ani,cei mai frumosi din viata mea . M-as intoarce inapoi insa sunt lenesa :)) .Spor la scris,I will follow your blog ,ma amuza :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. Mulţumesc frumos. :-) Nu toată lumea preferă "la ţară". Eu sunt "mai înclinată". :p

      Delete
  6. Depinde de ceea ce iti doresti si permiti. Viata la oras (acuma depinde ce numim "oras" - multi dintre bucuresteni, dar nu majoritatea, ii numesc pe toti cei din provincie tarani indiferent daca stau in mediu urban sau nu - aceia sunt arogantii) are avantajele si dezavantajele ei comparativ cu viata din mediu rural. Avantaje: transport facil, access mai lesne la informatii, oferta mai larga la produsele alimentare (supermaketuri la orice colt in care gasesti produse pe care nu le-ai gasi intr-un magazin la sat), oportunitati mai largi pt obtinerea unui loc de munca - naveta mai usoara de acasa pana la locul de munca, mai multe distractii si oferte de divertismant, teatru, cinema, mall-uri, sali de fitness sau cluburi deschise pana a doua zi in zori - adica viata de noapte.

    Dezavantaje un mediu mult mai poluat (noxe de la masini, fabrici de dero, diverse uzine) decat in mediu rural unde este sanatate pura unde simti ca respiri un aer curat, un mod de viata mai agitat.

    Acum depinde ce iti doresti si ce iti permiti, majoritatea tinerilor isi doresc o viata tumultoasa si plina de distractii fie chiar si in detrimentul sanatatii lor. - La varsta a 2a cauta liniste si sanatate.

    ReplyDelete
    Replies
    1. De acord. De obicei, „țăran” este folosit în sens peiorativ, știu. Dar... mă doare. Consider că li se face o injustiție multora de la țară care nu merită. Și aici nu pot schimba decât ceea ce simt eu.

      Delete
  7. Acum, daca imi permiti am sa ma adresez direct celor 5 puncte ale articolului:

    1. Corect, cei mai multi "tarani" la caracter nu provin din mediu rural si taran nu inseamna prost.

    2. "Am doua facultati, nu stiu sa fac nimic concret, ma angajati ?" - Iti suna cunostcut ? Mie da!

    Problema este ca la noi in tara daca nu ai atestat inscris pe ceea ce STII sa faci nu te angajeaza nici cucu, iar in caz de te angajeaza te plateste cu praful de pe toba. Exemplu: - Eu sunt bucatar si am lucrat cu trei femei ajutor de bucatar, doar una dintre ele urmase niste cursuri care ii daduse un atestat de ajutor de bucatar. Ea primea 800 lei salar in timp ce celelalte doua femei primeau 500 lei, chiar daca programul de lucru era egal pt toata lumea si randamentul era la fel intre ele.

    3. Adevarat, daca stii sa profiti de oportunitati te poti ridica efectiv prin propria experienta de viata si prin propriul fler, pt ca stiinta si experienta sunt mai valoroase decat aurul in viata unui om !

    4. Nu sunt rasist, dar stiu ca nu ai dori sa fii roman si sa traiesti intr-o comunitate de rromi saraci.

    Adica pur si simplu nu vei putea avea o viata linistita cand romii te vor jefui, ameninta, vandaliza.
    Sunt de acord ca acelasi lucru se poate intampla si intr-o comunitate saraca de romani, cand tu ai un nivel de trai decent, dar procentul ca aceste infractiuni sa se intample este cu 50% mai mic.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Sincer, la punctul 4 nu m-am gândit o fracțiune de secundă la rromi. Chiar trăiesc în mijlocul unei comunități de genul și nu sunt foarte fericită. De mică eram terorizată de ei, și pe bună dreptate (experiențe personale, nu din auzite). Cred că am „sărit puțin calul” relativ la expresia „culoarea pielii”... Am pierdut din vedere faptul că m-am întors în România și oamenii de culoare se văd *mai mult* la televizor. În principiu, aveam în minte originile africane.

      Delete
    2. Oricum ar fi, tratez orice om cu respect dacă la fel face și el cu mine. Indiferent de naționalitate, fie el și rrom. Sunt sigură că la fel faci și tu. Din fericire, vreau să cred, că nu suntem responsabili de ceea ce fac alții. Ne influențează și ne fac mult rău, în cele mai multe cazuri, și asta nu e drept. Dar aceasta este realitatea în care trăim.

      Delete
    3. As zice ca te vei lovi de aceleasi probleme cu comunitatea locala si daca ai trai in Bronx, daca esti de culoare alba si aparent duci o viata ceva mai instarita financiar decat media de acolo. Nu am fost acolo, dar cred ca asa este mersul vietii oriunde.

      Bineinteles ca tratez cu respect orice om care ma trateaza cu respect, e normal.

      Absolut normal ca fiecare raspunde de faptele sale indiferent de conjunctura, nu e nimeni vinovat pt greselile mele daca de ex am baut si m-am purtat mai apoi urat.

      Totusi as indrazni sa iti dau un sfat: fa ceea ce crezi tu ca este bine in viata asta si pune mai putin (adica nu pune deloc) la suflet rautatile sau nedreptatile care le vezi.

      Delete
    4. Absolut de acord!
      Mulțumesc, ești un om rezonabil. Apreciez sfatul, este demn de urmat. O să „lucrez” mai mult la asta.
      Ps. Curios că ai folosit cuvântul „Bronx”, exact așa numesc eu zona/cartierul în care trăiesc. Nu am fost în America, nu am văzut cu ochii mei, dar din ce am citit...

      Delete
  8. 5. Sunt de acord cu tine doar cu 20%, dar 80% nu. Am sa iti si explic de ce: 20% DA, pentru ca in viata lui PRIVATA orice om poate face tot ce isi doreste cu oricine isi doreste de comun acord.

    OK, dar 80% NU sunt de acord, pentru ca daca "libertatea" asta pe care o sustii se manifesta si in public (si se manifesta, pt ca dragostea nu are limite) mie nu imi convine ca sa vada copii mei doi barbati sau doua femei sarutandu-se sau pipaindu-se in tramvai, autobuz, parcuri, terase etc.

    O sa imi fie destul de greu sa le explic copiilor ca oamenii aceia au o problema de la nastere (numarul de cromozomi X si Y inversat) sau ca au suferit (la pubertate sau..) o drama care le-a schimbat orientarea sexuala. - In primul rand copii nu vor putea intelege cum trebuie mesajul.

    -- Ce este si mai grav, este faptul ca cuplurile gay au voie sa adopte si sa creasca copii !!!

    Asta este "libertatea" de care vorbeai ? - Ce orientare sexuala crezi ca va deprinde baietelul de 3-5 ani al unui cuplu gay cand isi vede parintii sarutandu-se (sau cand ii prinde "in fapt" cum se poate intampla uneori) cand va creste mai mare ? - Crezi ca parintii ii vor putea oferi baiatului lor educatia sexuala adecvata ? (Eu sunt sigur ca NU !) - In plus, gandeste-te prin ce drame va trece acel copil cand la scoala majoritatea copiilor va rade de el daca afla ce e baiatul unui cuplu gay!

    Privitor la lesbianism (chiar si bisexualism) in principal este aceeasi treaba dar mai putin vizibila.

    Tot la punctul asta vreau sa subliniez faptul ca daca esti o femeie credincioasa cu frica lui Dumnezeu (si presupun ca esti pt ca vad ca ai scris Dumnezeu cu "D" mare) si crezi in cele scrise in Biblie, ar trebui sa te gandesti de ce Biserica respinge total relatiile homosexuale. Sa fie Biblia gresita sau ne indepartam noi de credinta prin conceptiile noastre despre "libertate"?

    ReplyDelete
    Replies
    1. Respect punctul de vedere al tuturor. Personal, aș prefera ca manifestațiile de iubire în public, fie că e vorba de heterosexuali, homosexuali, etc., să fie evitate. Întotdeauna voi milita pentru dreptul la iubire, independent de faptul că sunt credincioasă/practicantă. Nu-mi permit să contest ceea ce scrie în Biblie, dar am dreptul să nu fiu de acord cu unele lucruri.
      Relativ la ce ar putea crede un copil care îi prinde pe părinții lui gay sărutându-se, permite-mi să mă-ntreb: ce gândește/simte un copil când în fiecare zi tatăl lui heterosexual vine beat mort acasă și o stinge pe mama în bătaie?! VREAU să cred că un copil va avea voința să facă diferența între bine și rău, indiferent de mediul în care a fost crescut.
      Acum... am cunoscut bărbați și femei gay și mi-au plăcut 100%. „Defectele” pe care le poate avea iubirea între două persoane de același sex sunt exact aceleași pe care le are/poate avea o iubire heterosexuală.
      Mulțumesc pentru entuziasmul de care ai dat dovadă. Mai rar așa ceva... O carieră în politică nu ți-ar surâde? Nu că aș putea ajuta, dar am întâlnit puțini oameni capabili să-și exprime punctul de vedere (în contradicție) fără să ofenseze. Mulțumesc.

      Delete
    2. Și când zic „manifestații de iubire” mă refer la gesturi extreme: îmbrățișări pătimașe, săruturi franțuzești și fel de fel de obscenități.

      Delete
    3. Si eu as fi de acord ca manifestatiile de iubire sa nu fie exprimate in public, dar problema este ca atunci cand dragostea e mare nu mai poate tine cont de etica..

      Nu vorbeam de familii dezorganizate, in care unul dintre parinti este alcoolic.. - Daca ar fi sa discutam depre asta probabil ar trebui sa mai scrii inca un articol separat (scuze daca deja ai scris ceva referitor la asta) dar sa fac povestea scurta daca tot veni vorba: familiile dezorganizate daca observi fac 6 sau mai multi copii in timp ce familiile de intelectuali fac 1,5 copii in medie (cel putin in Romania si in Europa - asa arata statisticile) - aceia sunt copiii fara mari sperante, si este dureros dar asta este realitatea insa daca privesti spre viitor, planeta va saraci din cauza lor.

      Acum sa ne intoarcem de la punctul de plecare, nu iti pot impartasi opinia cum ca un copil al carui creier nu este complet dezvoltat poate face diferenta intre ce este normal si ce nu (nu neaparat bine si rau cum zici tu) si in mod special cand traieste intr-un mediu care fara voia lui il poate influenta. Vezi, cu greu oamenii maturi abia daca pot face o diferenta in acest sens. Pe scurt, pot tolera homosexualismul dar nu si adoptiile de copii (sau mai nou insemintarile) intre persoanele de acelasi sex.

      Eu am invatat ca discutiile in contradictoriu sunt menite sa scoala la iveala idei sau solutii pozitive si asta am incercat sa fac. Nu am venit pe pagina ta (casa ta) sa iti aduc ofense, daca as fi facut asta in primul rand nu mi-ai fi citit ideile si sugestiile si in al doilea rand poate ca mi-ai fi adresat si un gand negativ (chiar si fara voia ta) pt ca suntem oameni facuti din carne si oase si nu roboti din tabla. Chiar indraznesc sa afirm ca omenii aceia care isi aduc ofense in discutiile lor contradictorii sunt ori "circari" ori au o gandire complet defectuasa dat fiind faptul ca daca incerci a jigni pe celalalt acesta va simti asta iar sugestiile tale nu vor avea nici o rezonanta cu el.

      Hihi, niciodata nu am suportat politica in general si in special circul din Romania.

      Totul tine de respect si buna educatie, eu sunt bucatar si sunt multumit de mine.

      Delete
    4. Da, cred că am scris și despre familii dezorganizate pe undeva. Cunosc foarte multe, din nefericire. Da, cam așa este, în genere fac mai mulți copii.
      Mă refeream la voința copiilor când vor fi mari, capabili să judece și singuri. Normal că și de adulți, mulți, nu reușim să facem diferențe de genul.
      Continui să-mi mențin punctul de vedere pro libertate la iubire indiferent de înclinație. Și știi de ce? Pentru că am gândit exact ca tine, și foarte mulți alții, vreme de 30 de ani. Și apoi am întâlnit și lucrat cu oameni gay. Inițial am fost scârbită, nici nu vorbeam cu ei, mă feream să am orice legătură/contact. Într-o zi asist, fără să vreau, la un atac verbal și fizic asupra unui bărbat gay. Atacul a venit din senin, în timp ce omul îți vedea de ale lui. M-am durut să văd un astfel de comportament complet neadecvat și extrem de injust. Și-atunci m-am dus să ajut omul, că de un om e vorba. Un om cu sentimente. S-a uitat la mine buimac, cu neîncredere. Credea că vreau să continui ceea ce a început celălalt. Și mi-a venit să plâng. Mi-am pus întrebarea: „ce aș simți eu” dacă aș fi în locul lui. Și m-a durut inima, literar. M-aș simți singură într-un univers per total împotriva mea. Am vorbit mult cu el, și mulți alții după aceea. Am citit tot ce-am putut să găsesc pe acest subiect (acum câțiva ani, acum s-au publicat altele ce încă nu am reușit să citesc). Și am decis că nu sunt abominații ale naturii... că Dumnezeu i-a creat și pe ei. Sunt sigură că El nu-i condamnă cum o facem noi. Sunt sigură că EL condamnă răul, pe cei ce nu iubesc, și nu pe acei care o fac.

      Delete
    5. Un adevărat circ politica noastră, perfect de acord. Scuze, un om ca tine nu ar avea ce discuta cu circarii. Dar poate ai schimba ceva... nu știu, zic.
      Vezi... tu, de mare, reușești să faci diferența între bine și rău. Nu știu dacă ai învățat acasă, dar faci o treabă buna. Mulțumesc.

      Delete
    6. Nu mi-am propus sa incerc sa-ti schimb opinia pt ca stiu foarte bine ca experientele prin care o persoana a trecut nu pot fi inlocuite cu cuvinte. Atunci cand m-am apucat de asternut cuvinte aici mi-am propus doar sa imi impartasesc opiniile cu tine si cu cititorii acestui articol. (sper sa ai cat mai multi, abia atunci poate as avea 1 sau 2% sanse sa schimb ideile unuia sau altuia dintre cititori - dintre cei indecisi)

      Si eu iti multumesc pt faptul ca esti o persoana deschisa. - Mult success in viata !

      Delete
    7. Da, așa este.
      Un bucătar mai deștept decât 1000 de politicieni la un loc. Tot respectul.
      Mulțumesc, și eu sper să am cititori. Din nefericire, nu prea mă pricep la publicitate. Mă străduiesc și muncesc foarte mult. Cu timpul poate, și cu ajutorul/sprijinul celor ce împărtășesc ceva din ideile mele, cine știe? Orice inițiativă ajută.
      Succes și ție! Numai bine. Și sper să mai pot avea discuții cu tine. Sunt foarte constructive. De asta are nevoie lumea. :)

      Delete
  9. o moldoveanca de treaba! cu care ai ce discuta si ma bucur nespus de mult sa te am ca prietena pentru ca ai o experienta de viata care m-a atras daca pot sa o numesc asa.. te apreciez foarte mult pentru ceea ce esti si vreau sa invat cat mai mult de la tine!:*

    ReplyDelete
    Replies
    1. Mulțam fain. Și eu mă bucur că suntem prietene. Mulțumesc, ești tare drăguță. :) Nu știu dacă sunt o bună profesoară, însă experiență de viață am destulă... ufffff, la anii mei...

      Delete

Articolele sunt gânduri/reflecţii personale, NU lecţii de istorie/viaţă. Tratează-le ca atare. Expresiile ofensive, arogante, triviale NU vor mai apărea pe paginile mele. Te respect = MĂ respecţi!
PS 1 Ca să nu comentezi ca Anonim, penultimul rând din "Comentaţi ca Comment as/Name/URL:" dă posibilitatea de a-ţi scrie numele (cu sau FĂRĂ adresă URL).
PS 2 Dacă nu public/răspund (câteva zile) este pentru că nu am acces la internet. Mai merg în pădure uneori.:D Mulţumesc.