Dacă sunt femeie iubesc articolele de
încălțăminte la nebunie!!! Logic, nu?!
Oricât de multe perechi aș avea, nu
voi spune niciodată că „am deajuns”, „nu-mi mai
trebuie”, etc.
De câte ori ies mă găsesc mereu în
aceeași dilemă: „ce papuci să-mi iau?”.
Deseori mă simt atât de frustrată că-mi vine să plâng. Te regăsești și tu în cuvintele mele? Sunt sigură! Tipic de noi femeile:
---Nu am cu ce să merg. Nimic nu-mi stă bine. Sunt vechi, demodate, uzate!
Dacă aleg poșeta, nu merg pantofii, și invers. Din fericire, în ultimii ani s-a cam pierdut această modă.
Nu mai este „obligatoriu” ca pantofii să fie de aceeași culoare cu poșeta. Cică este deajuns să fie din același material. Ex: ai pantofi de lac, atunci poșeta trebuie NEAPĂRAT să fie și ea din lac.
Adevărul este totuși că arată mai bine când sunt de aceeași culoare. Nu?! Sau e forța obișnuinței?!
Deseori mă simt atât de frustrată că-mi vine să plâng. Te regăsești și tu în cuvintele mele? Sunt sigură! Tipic de noi femeile:
---Nu am cu ce să merg. Nimic nu-mi stă bine. Sunt vechi, demodate, uzate!
Dacă aleg poșeta, nu merg pantofii, și invers. Din fericire, în ultimii ani s-a cam pierdut această modă.
Nu mai este „obligatoriu” ca pantofii să fie de aceeași culoare cu poșeta. Cică este deajuns să fie din același material. Ex: ai pantofi de lac, atunci poșeta trebuie NEAPĂRAT să fie și ea din lac.
Adevărul este totuși că arată mai bine când sunt de aceeași culoare. Nu?! Sau e forța obișnuinței?!
Nu urmăresc moda obsesional; port
ce-mi place, ce mi se potrivește și ce-mi permit.
Dar n-aș putea spune exact care-i
stilul meu. În afară de eleganță și comoditate.
Totuși, deseori renunț la comoditate
în favoarea eleganței. Zic asta pentru că ador tocurile înalte,
cât mai înalte cu putință și foarte subțiri. Însă totul depinde de ambient.
Uite câteva exemple concrete.
- Dacă merg la un eveniment monden, tocurile sunt un must (pentru mine, cel puțin). Iubesc culorile vii, și dacă merg la o plimbare în doi sunt foarte potrivite, dar dacă merg la biserică optez pentru o culoare sobră.
- Dacă merg la servici, optez pentru o pereche de pantofi (ghete/cizme) cu platformă (talpă ortopedică). Asta pentru că sunt comode, elegante și-ți fac piciorul mai subțire.
- Dacă merg în pădure, pe munte (să fac trekking) atunci o pereche de bocanci sunt cei mai potriviți. Normal
- Iar dacă am de făcut comisioane, sau trebuie să merg la făcut cumpărături, atunci optez pentru ceva cu talpă joasă, dar nu neapărat pantofi sport. Pentru că pantofii sport (tip Converse) sunt foarte frumoși, nimic de zis, dar nu mai am 20 de ani.
Visul meu cel mai ascuns este ca
tocurile să fie la fel de comode ca o pereche de adidași. Să pot
sta 15 ore în picioare cu tocuri de 13, să alerg și să lucrez.
Dar este o utopie.
M-am gândit mult, și dacă trebuie
neapărat să-mi aleg un singur stil atunci aleg comoditate şi culoare (casual smart).
Iar sandalele din imagine le îmbină perfect pe amândouă.
Hmm... câte fotografii aș face cu
ele... În parcul din orașul meu.
Ce n-aș purta NICIODATĂ, sunt papucii
în stil Lady Gaga. Nu, pe bune! Nu sunt deloc pe gusturile mele și
mi-e greu să cred că sunt în vreun comozi.
Dar asta pentru că nu-mi place extravaganța... nu sunt VIP. Cine știe dacă nu mi-aș schimba ideile (și gusturile) în momentul în care devin o faimoasă artistă. Ea-și permite, eu nu. Realism. :D
Dar asta pentru că nu-mi place extravaganța... nu sunt VIP. Cine știe dacă nu mi-aș schimba ideile (și gusturile) în momentul în care devin o faimoasă artistă. Ea-și permite, eu nu. Realism. :D
0 Comments
Într-o lume plină de critici și negativitate, schimbăm perspectiva: să împărțim iubire. 🌟
PS 1 Dacă nu vrei să comentezi ca Anonim, penultimul rând din "Comentaţi ca Comment as/Name/URL:" dă posibilitatea de a-ţi scrie numele (cu sau FĂRĂ adresă URL).
PS 2 Dacă nu răspund repede este pentru că nu am acces la internet. Mai merg în pădure uneori.:D Mulţumesc.