Monday, 21 April 2014

Copil la 30 de ani

Ai auzit vreodată cuvântul „mămos”? Cred că da.
Din nefericire, multi dintre cei care sunt fii/fiice de mame, nu-și prea dau seama ce înseamnă de fapt.
Am cunoscut pe cineva care spunea ca locuiește singur și ca le face singur pe toate. M-a cucerit instant. Parca vorbea despre mine.
Apoi am descoperit ca singur făcea un singur lucru: mersul la baie. De restul se ocupau ai lui fără să crâcnească. La orice ora din zi si din noapte ei erau la dispoziția lui. Şi el se lăuda cu asta. Că pentru el era o demonstrație de iubire.
Nici duş nu făcea acasă, de mâncare nu se vorbește măcar. Nu ştia să dea drumul la aragaz.
Nu-si plătea facturile, nu mergea la cumpărături, nu făcea nimic în afară de a merge la servici.
Da, uite, uitam, si aici mergea singur, din fericire. Ca asta ar mai fi lipsit.
Şi mai ştia să telefoneze la părinţi, cu mobilul plătit de ei. Ba chiar era capabil să comande shaorma, pizza şi varie. Dacă găsea pliantul. Dacă nu, suna tot la ei.

Si ... rog să nu se înțeleagă greșit: este un lucru fenomenal sa ai pe cineva care sa te ajute. Ma bucur foarte mult! Măcar de ar fi fost cineva să mă ajute când am avut nevoie.

Şi, aş vrea să subliniez un alt lucru: Nu sunt mama, nu vorbesc in numele lor, vorbesc în numele acelor femei care dau peste un imatur la 35 de ani. Şi se îngrozesc.
Apoi, pentru că-l iubesc, încearcă din răsputeri să facă să meargă relația, sperând şi crezând în jurămintele celuilalt. Se lasă umilite/folosite luni/ani până când vor fi investit prea mult timp/răbdare şi nu mai pot renunţa, distrugându-şi viaţa iremediabil. Şi totul pentru un corp de bărbat cu minte de copil.

Să locuiești singur nu ajunge pentru a fi independent. Nu înseamnă că-ţi porți de grijă, doar dormi singur.

Părinţi, dacă vă iubiți copiii, le dați voie să crească. Îi ghidaţi, nu faceţi tot în locul lor!

Ii învățați că nu oricine trebuie să le suporte lipsa de respect, neglijența, dezordinea si mofturile.
Îi ajutați când chiar au nevoie: cu copiii, când nu au timp să meargă la cumpărături, nu au timp sa-şi spele vasele/să-şi plătească facturile (că amândoi lucrează) si ce mai credeți voi... dar când au CU ADEVĂRAT nevoie şi când v-o cer!
În momentul în care găsesc pe cineva, vă retrageți si vă vedeți de viaţa voastră, fie că o cer sau NU (că mai sunt cupluri, amândoi 
dependenți de părinti, incapabili să-şi poarte de grijă). V-ați făcut datoria, daţi-le dreptul să fie fericiţi şi RESPONSABILI.
Dacă-i veți duce de mână în fiecare secundă, nu vor deveni niciodată MATURI.
Nu, vor continua să fie dependenți de voi... cu cordonul ombilical legat în jurul gâtului.
Nu sunați de 8 ori pe zi să vedeți de a mâncat ce i-aţi trimis și i-a plăcut... că este capabil să-şi ducă singur lingura la gură. Dar poate sunteţi voi cei care aveţi nevoie ca ei să rămână dependenţi de voi?!

Dacă voi nu ați avut ajutor din partea părinților, nu-nseamnă că trebuie sa sufocați copiii până la 80 de ani. Că nu au nevoie, și nu le faceți bine. Chiar deloc!

Dar, dacă vouă chiar nu vă pasă de fericirea lor, atunci continuați să le staţi la dispoziţie, să vă băgaţi peste tot şi să-i trataţi ca pe nişte copii de 5 ani, deşi au mai mult de 30. Lăsa-ţi-i să urmărească 10 seriale pe zi, să joace pe calculator în timp ce voi îi slugăriți cu zâmbetul pe buze, dându-le impresia că toată lumea se comportă aşa şi că este NORMAL. Că aşa trăiesc oamenii şi este bine cum fac ei. Ba chiar vă lăudaţi cu asta. Însă ei trăiesc într-o lume ireală, lipsită de griji, datorii. Nu iau nimic în serios, nu se străduiesc să facă nimic, pt că faceţi voi tot, ferm convinşi că aşa trăiesc toţi oamenii.
Faptul că unul a zidit O DATĂ un perete, nu înseamnă că e un om matur/capabil/independent. Cu o floare NU se face primăvară. Şi nici cu o zi de soare.

Nu, nu este normal un astfel de comportament, ba chiar o să aibă nevoie de ajutor profesionist la un moment dat. Pentru că toată viaţa se va aştepta ca lumea să se comporte cu el, cum faceţi voi, şi nu va putea avea o relaţie decentă cu o femeie normală.
Şi nu este nici demn. Fără durere, oamenii nu învaţă ce este demnitatea. Unii.

Reacţii:

0 comentarii:

Post a Comment

Articolele sunt gânduri/reflecţii personale, NU lecţii de istorie/viaţă. Tratează-le ca atare. Expresiile ofensive, arogante, triviale NU vor mai apărea pe paginile mele. Te respect = MĂ respecţi!
PS 1 Ca să nu comentezi ca Anonim, penultimul rând din "Comentaţi ca Comment as/Name/URL:" dă posibilitatea de a-ţi scrie numele (cu sau FĂRĂ adresă URL).
PS 2 Dacă nu public/răspund (câteva zile) este pentru că nu am acces la internet. Mai merg în pădure uneori.:D Mulţumesc.