Tuesday, 31 December 2013

Multumesc si La multi ani Fericiti!!!

Țin neapărat să Mulțumesc din suflet celor care m-au susținut și încurajat în anul ce-a trecut.
Fiecare like/share/comment mi-a dat puterea de a merge mai departe în această grea misiune de blogger amator.
Nu am avut alte satisfacții în afară de asta.

Nu mi-am depășit temerile și nu am putut să-mi găsesc un servici ca să-mi câștig existența. Poate nu m-am străduit prea mult, nu știu.
De aceea îmi reînnoiesc dorințele de anul trecut și îmi propun să mă arunc în muncă corp și suflet.
Voi face tot posibilul să reușesc și sper să vă am alături.

Mulțumesc!

Doresc tuturor un Nou An SENIN, mai bun ca cel care a trecut. Infinit mai bun.
Tot ceea ce vă propuneți să reușiți. Și poate veniți să-mi spuneți și mie. Cum ați făcut în trecut.

La mulți ani FERICIȚI!!!

Sunday, 29 December 2013

A trecut un alt an...

Iată un alt an a trecut
Iar eu multe n-am făcut.
N-am devenit scobitoare (slabă),
Și nici mare scriitoare.

Dar pe cine să acuz,
Că iar am făcut abuz,
De gaze și de durere
C-am mâncat prea multe mere?

Bărbat, nu am căutat.
Zic, că mulți m-au întrebat.
Mi-s persoană solitară
Și pe veci celibatară.

Am iubit pe cineva...
Stai bre, nu te ambala, 
Că nu au ieșit scântei,
Și-a rămas și el holtei.

Nu c-ar fi fost vina lui,
De fapt, nu-i a nimănui,
Eram foarte diferiți,
Chiar dac-amândoi „săriți”.

Dar să-ntoarceam pagina,
Că sunt tristă-n pana mea!
Și iarăși de Anul nou
Sunt mai singură ca-un ou. (am vrut să scriu bou, dar mi-s muiere... :p )

Nu e bai că toate trec,
Chiar dacă iar nu petrec.
Toată viața am fost așa... ,
Dă-te, fă-n dragostea mea! (merit asta)

Totuși am fost invitată
La-o petrecere ciudată,
Dar nu vreau ca să mă duc,
Că mă simt singură cuc.

Și la anul ce-o veni
Jur că nu voi mai iubi!
M-oi concentra pe-un servici
Și-oi adopta 8 pisici.

Tricoul îl poți achiziționa de pe Tshirt Factory.  Magazin on line unde poți găsi mii de idei de cadouri (amuzante, dar nu numai) pentru ORICINE/orice ocazie/buzunar/gust.


**
Daca ai apreciat, te rog da un like, share, lasa un comment (engleza-i la putere - romgleza. :P) sau alatura-te la fomidabila pagina de Facebook. O gasesti tu pe undeva pe aici. Se plimba aiurea. Nu stiu ce-i cu ea.
Dar mai ales nu uita sa ma urmaresti sau sa-mi citesti cartile pe Amazon.

Multumesc, om cu suflet! Pe data viitoare.

PS - Cand cauti ceva pe blogul meu in bara de cautare trebuie sa scrii o combinatie de cuvinte cu si fara diacritice. Ex. Cum sa uiti pe cineva Cum să uiți pe cineva, Imi  Îmi, Curatat Curățat, etc.
Asta pentru ca, din nefericire, sablonul meu are o setare aiurea si nu stiu cum sa o schimb. 

Pentru mai multe sclipiri de geniu vizitează meniul (bară sus) UMOR/Poietism

Thursday, 26 December 2013

Mișcarea = frumusețe, sănătate fizică și spirituală

Nu știu dacă-n orașul meu este o sală de sport unde se poate face aerobică. Mă refer cu un „îndrumător” ceva. Cum se vede la televizor, în varie documentare sau emisiuni. Dar eu fac acasă.
Din motive personale nu pot face jogging și alte sporturi de genul, însă aerobica consistă-n mișcări simple, și nu cere prea mult efort.

Mișcarea fizică este fundamentală pentru orice om. Fără devenim legume/paraziți ai societății. Când ești foarte tânăr nu-ți dai seama cât de mult contează să te menții în formă. Ritmul de viață haotic pe care-l au cei mai tineri dintre noi (ferice de ei) le menține oarecum forma fizică.
Dar după o anumită vârstă te uiți în oglindă și începi să vezi cum pielea-și pierde din strălucire, elasticitate. Observi cum mușchii devin flacizi, moi și lăsați. Și-atunci, dacă ții la aspectul fizic (nu numai pentru tine, dar și pentru cei dragi), începi să cauți soluții pentru a recăpăta aspectul tineresc, fericit și sănătos de odinioară.
Întotdeauna am avut grijă de mine și mișcarea fizică mi-a fost o mare aliată. Fie din punct de vedere fizic, cât și psihic.
Nu ne gândim sau ne este greau de crezut că mișcarea fizică menține ridicat moralul, dar chiar așa este. Încearcă și vei observa instant beneficiile unei mișcări fizice regulate. Orice mișcare pune sângele în mișcare, respiri mai profund (lucru pe care nici nu ne dăm seama că nu-l facem aproape niciodată) aerisindu-ți plămânii și eliberând energia negativă.
Cum spuneam, aerobica este un sport prevalent feminin care nu are nevoie de cine știe ce formă fizică sar rezistență. De aceea poate fi făcut de orice femeie care vrea să-și tonifice musculatura. Orice mușchi are nevoie de întreținere pentru a arăta tânăr și sănătos.
Mușchii pieptului, abdomenului, ale brațelor, coapselor, feselor sunt grupele de mușchi pe care femeile insistă cel mai mult. Asta imediat ce au observat că nu mai sunt așa de fermi ca la 15 ani. Mai ales dacă ai născut, dacă ai avut o boală și te-ai îngrășat/slăbit rapid. Dietele drastice/instante și prost făcute sunt responsabile nu numai de îmbolnăvirea trupului, dar și al spiritului.
De aceea indicat ar fi să ne fixăm o anumită greutate ideală și să o menținem cât mai mult. Lucrul acesta poate fi făcut foarte ușor printr-o alimentație sănătoasă (bazată pe fructe, legume, lichide) dar și prin mișcări fizice. Dieta singură nu ajunge niciodată. Mai ales dac-ai trecut de 30 de ani.

Cum am zis, eu fac acasă aerobică, ascultând muzică deseori, sau uitându-mă la documentare; dar aș prefera să merg la sală. Să fac noi cunoștințe, să leg prietenii, și să văd cum lumea are grijă de ea.
Îmbrăcămintea adecvată pentru această mișcare (nu numai, este valabil pentru mai toate tipurile de sport) trebuie să fie făcută dintr-un material de calitate, lejer dar rezistent, un material care să lase pielea să respire. Fundamental acest lucru! Atunci când se face sport se transpiră și dacă îmbrăcămintea nu este potrivită surprize neplăcute pot apărea. Pe bayo.ro găsești diferite tipuri de îmbrăcăminte fie că ești pasionat de balet, streetdance, fitness, aerobică, etc. Cine merge la sală are de unde să aleagă. Să fii îmbrăcat cum se cuvine și să arăți bine este o datorie morală. Un semn de dragoste pentru familia ta, nu numai pentru tine.

Să te uiți în oglindă și să-ți placă cum arăți este o mare realizare/satisfacție. Zâmbești instant și ești mândru de tine. 
Ps. Când eram mică visam să devin balerină. :P 

Wednesday, 25 December 2013

Crăciun Fericit!


Nu știu dacă a venit sau nu moșul, sper că da. Oricum ar fi îți doresc un Crăciun fericit!
Însă Nu este că nu este numai sărbătoarea darurilor!

„Crăciunu-i mare sărbătoare,
Ne bucurăm cu mic cu mare,
De nașterea pe acest pământ,
A lui Isus, Pruncul cel sfânt.”


Crăciun Fericit!

Tuesday, 24 December 2013

Moșul și lenjeria roșie

Voiam să amintesc că-n seara de Crăciun (și cea de Revelion) trebuie să porți lenjerie de culoare roșie. Și mă refer la lenjeria intimă și nu la lenjeria de pe pat.
De ce? Păi să-l dai gata pe moșul, EVIDENT!
Poate îți dă și cadourile altuia!!!

Oricum ar fi, poartă ceva roșu: un fes, un fular, o bijuterie, etc.
Nu de alta da-i tare veselă culoarea asta.

Îți doresc să vină Moșul cu foarte multe daruri.
Măcar dintr-alea morale, dacă nu altfel.

Sănătate, fericire, iubire și NOROC!

Masă îmbelșugată, dar fără excese. Acuși e Revelionul și avem altele de mâncat și băut!

Sunday, 22 December 2013

Pork eats pork

Tocmai ce-am terminat de vorbit cu cineva despre cârnați, slănină și varie. Că na, e perioada perfectă de sacrificat animalele care grohăie. Mai precis, porcii. Acele creaturi care vreme de circa 11 luni nu au făcut altceva decât să mănânce și să stea tolănite în mizeria proprie. „Au stat la îngrășat”, cum se spune în jargon (sau argou, depinde) popular.
A cam trecut Ignatul, a picat prost tare anul ăsta. Nu prea este timp pentru preparat, dar ce să-i faci?!
Cum ziceam, vorbeam și, la un moment dat, această persoană râgâie grosolan. Mă uit surprinsă, că na, sunt o muiere cârcotașă și-mi amintesc că-n Japonia este obligatoriu să râgâi dacă ți-a plăcut, în semn de apreciere. Această exprimare zgomotoasă este echivalentă cu „ce bun a fost, săru mâna”. Întreb:
--- „Ce-ai mâncat, frate, de eructezi (= râgâi, am folosit și eu un cuvânt mai chisnovat așa... să par erudită :p) ca un porc?!”
Nonșalant răspunde:
--- „Porc, ce să mânc!?” Și continuă pe același ton :
--- „pork eats pork. Mă pufnește un râs grozav.
--- „Băi, da știi că are dreptate? Mulți dintre noi ne comportăm mai rău ca porcii. Și-n ultima vreme se tot descoperă și afirmă vehement (de către animaliști, bănuiesc) că porcul este un animal inteligent. Fir-ar mama ei de treabă!!!
Cum să mai mănânci, măi, carne de porc când se împrăștie zvonurile astea? E ca și cum ai fi canibal. Îți mănânci seamănul... Foarte deranjant acest gând, pe bune.
Eu nu mă mai uit la documentare, bre!!! Nu mă mai uit, ce naiba?! Mă impresionez îngrozitor când văd cu câtă cruzime se sacrifică bietele animale.

Măi, eu n-am nimic cu cei care mănâncă carne ( nu sunt mare fan al cărnii în general), ba dimpotrivă, sunt de părere că un om este liber să mănânce ceea ce vrea, cum vrea, când îi poftește stomăcelul; dar, frate, când îl ucizi, fă-o repede! Dintr-o lovitură. Și asta după ce ia-i dat un pupic în bot. Să nu se aștepte omul, pardon, porcul. Să nu-i bată inima ca la un om pe masa de operație într-o sală rece dintr-un oarecare spital din România.
Nu-l alerga prin ogradă/grădină/stadion, tu și cu 100 de vecini,... pentru că n-ai fost capabil să-i retezi beregata dintr-o singură lovitură Și asta pentru că te-ai afumat grozav cu cele 300 g (ml, știu; dar așa se zice-n baruri) de pufoaică pe care ai dat-o peste cap dintr-o singură ageră mișcare. Ca să te încălzești, că na, e frig.
Ascute, băi, bine maceta aia înainte de a deveni un călău sângeros!!!
--- Băi, nene, dacă ție ți-ar reteza cineva gâtul cu un cuțit cu lama tocită, băi, cum te-ai simți, bre?!
No, amu zi, dar răspunde cinstit! 
Nu zic că-i bine că te vrea mort, dar măcar să fie rapid, să nu suferi. Ce rost are? De ce să te chinuie?!
Ce ți-a făcut, bre, porcul săracul? Nu cred că ți-a luat mâncarea de la gură. Tratează-l cu respect, chiar dacă-i o bestie. Că are suflet sau nu (cine naiba a mai scornit și chestia asta cu sufletul... ), măi, SIMTE, măi! Îl doare măi, cum te doare pe tine!

Și eu salivez la gustul slăninii cu boia pe care-o făcea mama, dar când știu că porcul și-a încheiat zilele c-un surâs pe botic. Când știu că moartea i-a fost rapidă și neașteptată. Țac - pac! Că până la urmă n-a făcut nimic, a stat cu burta la soare toată viața lui.
Soarta i-a fost pecetluită înainte de a se naște. D-aia se nasc, nu?!
Nu-s absurdă să acuz oamenii de asasinat, dar NU-L chinui!!! Atât.
Fii rapid, TREAZ/apt, adică în deplinătatea facultăților mintale. Măcar în ziua-n care iei viața unei creaturi fără voce.
Ține minte că nu-i făcut din plastic. Dar din carne și oase, ca tine și ca mine. 
Și-l doare. Cum ne doare pe noi. Că are suflet sau nu, că AVEM suflet sau nu!
Atât.


Ps. Dacă te interesează cum se fac cârnații sau cum se afumă cărnăriturile (de porc sau alte viețuitoare), sau cum se face cârnatul, chișca, etc. click pe nume. Vei ajunge pe blogul meu de rețete.  

Saturday, 21 December 2013

Viflaim



Așteptăm cu drag Crăciunul
Moșul este ca niciunul.
Dar oare noi ne gândim
Exact ce sărbătorim?!

Nu îl celebrăm pe Moșul
Ce-ager folosește coșul,
Ci sărbătorim solemn
Un prunc născut în Betleem.

Am ținut post alb și negru
S-avem sufletul integru,
Facem cadouri la toți
Bunici, prieteni și nepoți.

Dar dacă ești un bun creștin
Nu uita că-n Viflaim,
Într-un grajd sărac și rece
S-a născut al lumii rege.


Craciun Fericit, romane, oriunde te-ai afla!

Daca citesti in engleza si esti interesat de cum se traia pe vremea comunistilor, citeste aceasta carte.

Te rog, daca ai apreciat, fii generos si lasa un semn (like, share, comment), sau viziteaza-ma pe Facebook, si pe celelalte bloguri ale mele: Gusturile nu se discutaPovestea Isabelei. Iar daca citesti in engleza, arunca o privire pe While I breathe, I hope si pe LinkedIn.
Te astept cu mult, mult drag. Multumesc, om cu suflet.

Friday, 20 December 2013

Unde petreci Crăciunul, cu cine?

Nu știu tu, dar eu îl voi petrece în familie.
Cu mama și tata, restul sunt plecați/împrăștiați în toată lumea.
Bine, probabil îmi voi vedea un frate, cumnata și câțiva nepoți dragi.
Și moșul va fi foarte sărac. A fost un an destul de dificil.
Ce frumos era când eram mici și părinții, frații mai mari ne făceau surprize de proporții uriașe. Cum a fost istoria telefonului roșu. Nu, nu e vorba de telefonul de la Casa Albă. :D

Nu știu ce și cum vom găti, dar vom avea brad. Asta da. Cu multe lumini și candele aprinse... pentru cei ce nu mai sunt printre noi... .
Crăciunul fără brad este ca o casă fără ferestre.
Și apoi casa va fi împodobită de sărbătoare. Vom pune perdelele cele mai bune, proaspăt spălate și călcate. Ador mirosul de proaspăt spălat iarna... Este magic pentru mine.
Ar fi frumos să ningă, frumos pentru mine care nu mai conduc/nu mai am mașină de exact 1 an. Dar măcar câțiva fulgi. Dacă nu va va ninge eu voi face zăpadă artificială, cum am scris aici.

Oricum ar fi, de Crăciun voi fi cu familia, acasă.
Nu sta singur, dacă nu pentru tine, măcar pentru ceilalți. Și fii mai bun, nu numai acum, dar mereu. Iar dacă ești în străinătate... îți va fi greu. Cum mi-a fost mie mereu. Era singurul moment din an în care dorul de țară, de rădăcini, tradiții, familie mă dărâma.
Unii părinți ar vrea să vii tu, în persoană, nu să trimiți bani... dar eu zic că decât nimic, sunt buni și banii/pachetele/cadourile.
Fiecare face ce poate.
Dar nu uita de nimeni... o felicitare în cutia poștală va stârni multe zâmbete... poate și lacrimi, dar vor fi de iubire.

Thursday, 19 December 2013

Cadouri năstrușnice


Nicăieri ca pe Fun gift nu găsești obiecte mai amuzante.

Magazinul este specializat în cadouri năstrușnice, dar și cadouri clasice folositoare (bijuterii, tricouri, jucării, rame fotografii, jocuri pentru mici și mari, ceasuri, etc.).
Pentru copii, bărbați, bunici, femei, casă, mașină, birou, etc. Iubiți, prieteni, frați, preoți, doctori, băutori, constructori, etc.

Hmm... ce zici? Nu-ți surâde deloc idea? Eu o să fiu fan FOREVER al acestui site.
Spor la cumpărături!!!

Wednesday, 18 December 2013

Motivație și recunoștință

Astăzi vreau să mulțumesc tuturor celor care m-au sprijinit, încurajat (și continuă să o facă) în noua mea meserie de „blogger amator”.
Am pornit de la 0; NU, ce zic? de la mai jos de 0, dacă se poate. Habar nu aveam ce este un blog, template, HTML, script-uri, culori hexa și varie.

Un mare MULȚUMESC lui Seby (fratele meu). El este responsabil cu propunerea mea pe „piața blogurilor”. Mi-a dat ideea, a crezut în mine, m-a ajutat enorm, m-a inițiat și mi-a explicat ce este un template și cum se poate „lucra în el”. M-a-mpins de la spate și m-a-ncurajat ori de câte ori îi scriam nervoasă, frustrată și cu ochii-n lacrimi că nu-nțeleg nimic din toate astea. Mi-a deschis interesul și „mi-a dat” o ocupație într-un moment extrem de „delicat” din viața mea. Nu știu ce-aș fi făcut fără această motivație.

Apoi îi MULȚUMESC lui Eros, alias Mișu Gh, care deseori are numai cuvinte de încurajare. De câte ori văd un share/like/comentariu, inima-mi mi se umple de recunoștință.

Țin apoi să MULȚUMESC pentru comentarii, share-uri și like-uri tuturor celor care apreciază și probează cu mult curaj rețetele mele îndrăznețe și nonconformiste, ascultă/citește poveștirile mele adevărate sau închipuite.
Mulțumesc pentru observațiile și criticile constructive, NU și pentru comentariile arogante și răutăcioase. Alea nu m-au ajutat deloc, dar nici nu mi-au făcut rău. Am luat act de ele, oricum. 
Menționez doar câțiva din cei care sunt cei mai activi pe paginile mele.

Mulțumesc Alexandra Enășoae, Angel Paradis,  Diana Zăpodeanu, Petronela Codreanu , Alexandru Arboreanu, Tudor Protopopescu , Alexandra Bordianu, Cristina Blaj, Alina Simona Filip și mulți, mulți alții.

Rog pe acei pe care i-am uitat să nu se supere că-s mereu în gândurile mele.
Orice inițiativă mă ajută și mă-ncurajează. Fără voi nimic din toate acestea nu ar fi posibil!
Când voi începe să câștig ceva (:D), voi da o mare petrecere la care veți fi toți invitați. Oricum dacă i-aș menționa pe toți, mi-ar trebui 10 pagini!!! 

Tuesday, 17 December 2013

Idei cadouri cu dedicație

Din nou mi-am muncit creierii să găsesc idei de cadouri originale. Și nu vreau să fie doar inedite, dar să și placă la destinatar.
Și uite că-n afară de tricouri, sacoși, căni cu sloganuri amuzante/ironice, mi-a venit în minte că o diplomă pe care scrie exact ce gândești despre destinatar,  n-are cum să nu cucerească pe oricine o primește.



Deci când ești total în ceață, adică-n pană de idei, orientează-te pe un magnet, lumânare, carnețel cu dedicație specială (click). Ca acestea din imagini.
Sunt sigură că vor fi conservate cu mare grijă.


Dacă ţi-a plăcut/esti de acord, un like la pagina Facebook, sau orice altă iniţiativă (like, share, comment) este apreciată. Mulţumesc.
Si daca esti citesti in englezama gasesti aici: While I Breathe, I hopeTe astept cu drag.

Sunday, 15 December 2013

Moartea Ceaușeștilor

Mda, uite că au făcut până la urmă și acest film. Și-au scris și cărți. Normal.
Nu știu cui îi este dor, cine poate fi interesat să-l vizioneze... .
Eu... împreună cu familia, am plâns destul atunci; aveam 14 ani. Ni s-a rupt inima!!!
Oricâtă milă mi-a fost de ei, adevărul este că nu-mi lipsesc acele vremuri.
Îmi pare rău să o spun..., dar dacă nu ai trăit pe vremea aceea, nici să n-o dorești din auzite.
Nu era deloc bine, precum zic unii. Era de muncă, cum am mai scris, nu mai aveam datorii (adică statul), dar eram sclavi pe pământurile noastre. 
Nu știam nimic despre nimeni; nu știam ce gust are Kinder, nu știam cum miros portocalele, habar nu aveam ce era un kiwi... când au văzut ai miei prima oară le-au numit: „cartofi cu păr”.
Nu... nu știu dacă ar fi trebuit omorâți sau nu..., dar nu era bine.

Și... aș vrea să-ntreb, cine, ATUNCI, nu ar fi tras în ei?!?!
Să jure cu mâna pe inimă că nu ar fi făcut-o?!
Eram sătui de lipsuri, de cartele, cozi, lipsă de democrație, „trăiască Ceaușescu, etc...”, televizoare alb negru și filme o dată pe săptămână.
Nu zic că acum e mai bine, e groaznic chiar, dar nici acele timpuri nu-mi lipsesc. Nu, NICIODATĂ!

Pentru mai multe poveștiri adevărate despre ei, vizitează meni-ul la secțiunea „Epoca de aur”.

Saturday, 14 December 2013

Mulțumesc!

Era 1987, ora de engleză,  încercam să-mi mențin calmul. Inima-mi bătea cu 150 bătăi/min.
Tremuram din toate încheieturile, roșie ca racul, dar complet impasibilă pentru toți ceilalți.
---„ Cine a învățat poezia pe care v-am dat-o ca temă?”
Profa așteaptă câteva fracțiuni de secundă, se uită la fiecare rând pe rând, insistă pe mine. Eu mă fac că nu observ și inima-mi sărea din piept.
--- „Nimeni?!
Ridică mâna tocilara clasei. Normal! :D
Spune poezia, profa-i pune 10, apoi se uită din nou la mine, eu nu ridic ochii deloc.
--- „ Cristina, tu n-ai învățat-o!?
Era foarte bizar acest lucru, greu de crezut pentru orice coleg sau profesor.
Eu... susur un „NU” firav; nu aveam curaj, mi-era rușine. Nu ridicam NICIODATĂ mâna și, de obicei, știam. Unii profesori m-au citit, ca și doamna Doina. Știa că-s timidă, dar știa și că iubeam engleza și
 că-mi făceam temele cu sfințenie.
--- „Hai, te rog, chiar dacă nu ai învățat-o, citește-o;, pentru mine.”
Eu mă ridic sfioasă și citesc, FĂRĂ să văd cartea. O repetasem de 3 ori în timp ce o ajutam pe mama la țesătoare. Mama m-a-ntrebat ce tot bodăgănesc și n-a-nțeles nimic. I-am zis că-i în altă limbă.
Recit tare și clar, fără să-mi trag respirația.
Profa mă privește lung, cu multă afecțiune. Mă ceartă cu voce lejeră:
--- „De ce n-ai niciodată curaj? Ți-e frică de mine? Par așa de severă?!”
Eu privesc în pământ fără să schițez un gest. Nu părea deloc severă, ba chiar era una dintre cele mai dulci persoane pe care-am cunoscut-o viața mea! O adoram. Era ca o rază de lumină ori de câte ori intra în clasă.
Și nu i-am zis niciodată mulțumesc. Niciodată. Și-acum... oricât aș vrea, nu se mai poate. De fapt, după numai câteva zile după această întâmplare, s-a stins din viață pe patul unui spital. Avea în jur de 30 de ani și era însărcinată. Mamă a alți doi splendizi copii.
Am avut un șoc când am auzit... nici când purtam coroana ca într-un vis (unul urât) nu puteam să cred că nu va mai intra în clasă să ne-nvețe cântecul ce nu a apucat să termine.
Și-am plâns cu atâta disperare! Era atât de nedrept. Așa plină de viață, de o frumusețe unică, atât de dornică să fie mamă din nou.
Eu... vreau să-i zic ei, doamnei Doina, MULȚUMESC.
--- Mulțumesc pentru că ați știut să mă citiți, și-ați știut să mă-nvățați să iubesc limba engleză. 
Îmi doresc din inimă să mă poată auzi... așa cum sper că mă vede în fiecare an în care-i duc (cu o durere nesfârșită) o floare și-i aprind o lumânare pe mormântul rece.
--- Eternă gratitudine!

Este târziu pentru mine, și de atunci spun mulțumesc ori de câte ori simt că TREBUIE să o fac. Nu mai amân, că viața-i plină de surprize.

Uite o strofă din poezia în cauză:

Annie and her deaf granny

May I shut the door?!
What, the picture's on the floor?!
No granny dear, I said...
Yes, you may go away
It's a fine day today.... ”

În privința cântecului ce abia începuse să ne-nvețe, am decis ATUNCI, cu bună știință, să-l uit. Să nu-mi amintesc niciodată cât de nedreaptă i-a fost soarta.

Dacă ți-a plăcut, un like la pagina Facebook este echivalent cu Mulțumesc

Friday, 13 December 2013

Scrisoare pentru Moș Crăciun

Nu, nu mai sunt demult copil, ehehe... mulți ar vrea să dea timpul înapoi. Eu nu. Sincer nu mi-a plăcut să fiu copil. Dacă aș putea da timpul înapoi, l-aș da pe când aveam 14 ani. Când ar fi trebuit să merg „mai departe”. Dar... nu cred că aș face alte alegeri, adică nu știu. Cu mintea pe care o am acum, sigur le-aș face... dar să am o altă șansă cu aceeași minte... ce rost ar avea?!

De la Moș Crăciun aș vrea... sănătate, seninătate, pace și liniște sufletească.
Aș vrea ca oamenii să nu mai fie așa de răi, să se iubească, să aibă dorința de a lucra și să renunțe la vicii care costă nu numai bani, dar mai ales fericire (alcoolul, tutunul, jocuri de noroc, prostituate, jocuri pe calculator, etc).
Apoi aș vrea ca cei pe care-i iubesc să nu mai fie așa încercați de soartă: nu merită! Pace, oportunități și putere de muncă.
Oamenilor fără o casă aș vrea să li se găsească una;; și ei să-nvețe să și-o mențină, să muncească respectând regulile/legile oamenilor și ale naturii.
Copiilor fără părinți le-aș dori o familie, iar ei să o respecte și să o prețuiască.
Aș vrea ca toți să aibă căldură, apă caldă,  mâncare, un pat în care să doarmă...
Aș vrea ca politicienii să lupte pentru oameni și nu pentru ei însăși.
Și-ar fi frumos ca oamenii să nu mai exploateze pe cei slabi.

Și-apoi aș vrea ca niciun părinte sau copil  să nu fie singur și abandonat, niciun om de fapt.

Asta îmi doresc eu de la Moș Crăciun. Restul e praf.  

Tuesday, 10 December 2013

Parfumul și masculinitatea

Cei care mă urmăresc vor gândi instant:
--- „De câte ori scrie tipa asta despre parfumuri?!”
Și bine zici!! Frate, îmi stă pe inimă chestia asta. Consider că este una dintre plăgile societății românești. Oi fi exagerată poate, dar pe bune că o consider o mare problemă.
Oricât m-am străduit să înțeleg motivele pt care un om se parfumează exagerat, n-am reușit.
--- „Oi fi bleagă”, și asta; nu contrazic. :D dar pt mine, un om care folosește parfum în exces este un om vulgar/needucat. Nu contează ce fel de parfum este: de firmă, Malizia, sau falsuri de proastă calitate.

Că-i femeie sau bărbat.
Hai că se știe că femeile sunt mai atrase de parfumuri... și mai treacă meargă, de la sexul frumos mă aștept la fel de fel de mirosuri. Dar de la bărbați... NU!!!
Unii folosesc un parfum prea dulce pt o anumită stagiune, sau prea dulce în general și lasă în urma lor un miros de te dă jos. Iar bărbații ar trebui să folosească un parfum cu o aromă bărbătească, că d-aia-s bărbați!!! La naiba!
Uite, eu nu fumez și mă deranjează când cineva fumează lângă mine, dar un parfum cu miros de tabac îmi place grozav. Pentru că-i foarte puțin penetrant. Aici am dat doar un simplu exemplu.
Deseori aud bărbați care vin cu afirmații de genul:
---„Ăla-i gay!” - pt că avea ochii în lacrimi, sau a declarat iubire unei persoane în public, ori alte situații delicate.
--- „Adică un bărbat care se emoționează în fața unui lucru frumos/trist este gay, dar tu care te dai cu tone de parfum... ce ești?!” 
Cunosc persoane homosexuale și jur că niciuna nu m-a dat jos din picioare cu parfumul ei. Ba dimpotrivă, m-au dat gata; în sensul că miroseau extrem de bine. Foarte lejer, parfumuri alese cu foarte bun gust.
E clar că gusturile nu se discută, și n-am de gând să fac asta, vreau doar să spun că bărbații (dar NU numai) ar trebui s-o lase mai moale cu parfumul. Și niciodată să nu combine 3 (sau mai multe) parfumuri diferite (after shave + antiperspirant  + apă de toaletă + etc.).

Apoi REPET, subliniez și insist că UN SINGUR puf este mai mult decât suficient.
Tu crezi că nu se simte, DAR SE simte!!! Nu-l mai simți tu, că te-ai obișnuit cu el, şi poate ţi-ai distrus mucoasa nazală din cauza cantităţii industriale pe care o foloseşti de ani, dar lumea-l simte... și-ncă cum!

Am locuit aproape 11 ani în străinătate și-am lucrat între și cu oamenii. Educație, clase sociale/naţionalităţi diferite, dar n-am întâlnit un singur om care să mă facă să leșin DIN CAUZA parfumului prost ales sau în exces. Ba pot să spun că la un moment dat m-am întrebat dacă folosesc vreun parfum de orice fel.
Eram chiar supărată și-am început să dăruiesc after shave-uri în stânga și-n dreapta.

Întorcându-mă acasă și văzând realitatea complet opusă de la noi, am ajuns la concluzia că decât să folosești un parfum de proastă calitate și/sau în exces, mai bine NU FOLOSEȘTI DELOC.
Și când zic de proastă calitate nu mă refer la parfumurile așa numite „ieftine”, dar cele care au un miros foarte penetrant. Acestea pot fi și Dolce Gabbana, pot costa și 1000 euro sticluța, dar tot proaste rămân că te speli în ele și strici tot farmecul.
Dacă ești bărbat și mă citești îți spun cinstit că eu cumpăr after-shave-uri la 3 Ron (da, 3, bani noi) și au un miros extraordinar de bun. Unde mai pui că sunt făcute în țara noastră cu extracte naturale. Da, și sunt 2 în 1, adică te dai după ras și miroși GROZAV. Nu mai ai nevoie de parfum. Dacă nu mă crezi pe cuvânt, încearcă și pe urmă mai discutăm (se găsesc în supermarketuri).
Uite un link de unde poți lua after-shave-uri la prețuri optime și crede-mă parfumul se menține și 24 de ore, că-i frig sau cald.
Ca femeie și mare iubitoare de parfumuri, TE ROG, te implor, nu exagera cu puf-urile.

Dacă ești vulgar atragi persoane vulgare. Asta vrei?! Probabil că da.
Gata, te las, că mi-e teamă să nu mă flocăiască vreun MASCUL (spălat în parfum) pe stradă.
S-o simți demasculinizat.  :D Pfffffffffff

Sunday, 8 December 2013

Bucurii din cutia de pantofi

Crăciunul e foarte aproape și toată lumea se gândește deja la ce să cumpere, ce să dăruiască, cum să se îmbrace și ce să pună pe masă
Da, bineînțeles, cei care au o familie și cei cu un venit. Mulți am pus deoparte de luni de zile ceva bănuți pentru a face din Crăciun o sărbătoare a bucuriei.
Dar copiii din familiile sărace, sau cei care nici măcar nu au părinți, la acei copii cine se gândește? Cine le face un cadou, cine vrea să le facă o surpriză și să le pună sub brad un pachețel cu ceva?!
Veți fi surprinși să aflați că se găsesc și oameni care fac asta. Nu am nume să dau, nu le cunosc, dar mi-a ajuns la urechi despre o inițiativă numită Shoebox.ro, care înseamnă literar: cutia de pantofi (da, cred că știai). Începută în 2007 de o familie cu inimă mare. Familie ce pur și simplu a început din dorința de a-și învăța copilul să dăruiască din lucrurile lui.
Într-o cutie de pantofi au pus lucruri, jucării, chiar și alimente, DAR nu perisabile (care se pot strica) și le-au dăruit unor copii nevoiași. De atunci, în fiecare an au făcut același lucru vorbind și răspândind vestea în tale manieră ca mai mulți copii să beneficieze de bucuriile unui Crăciun „în familie”.
Și-acum inițiativa a devenit națională, ba mai mult, chiar internațională.
Nu toată lumea e insensibilă la strigătele de ajutor.
M-au emoționat profund și-am decis că voi răspândi și eu vestea. Poate și alți oameni vor considera că e un lucru bun și vor dărui unor copii din surplusul pe care îl au.
Acest lucru îl putem face toți. 
Alegeți vârsta și sexul unui copil și apucați-vă de treabă. Este foarte ușor. Trebuie să împachetați și să duceți cutia la locațiile anunțate pe site. De acolo se vor ocupa voluntarii cu inimă bună.
Găsiti toate explicațiile necesare pe site-ul și blogul Shoebox.ro și mai jos.
Cum putem ajuta, ce putem face, în ce consistă, de ce avem nevoie?
Nimic mai simplu
  • O cutie cu pantofi, de mărimea care vreți
  • Hârtie de împachetat cadouri
  • Foarfecă/cutter
  • Timp și ceva bani pt cumpărături. Fiecare dintre noi poate decide cât și ce să cheltuiască. Sau poate aveți în casă lucruri în perfectă stare ce vreți să dăruiți.
Învelește frumos în hârtie cutia și capacul ei, fiecare separat, apoi pui în cutie tot ce ai pe suflet să cumperi sau ai prin casă si poți dărui. De exemplu
  • dulciuri (ex. ciocolată, biscuiți, napolitane), dar NU ceva perisabil (banane, portocale, iaurt) 
  • articole școlare: caiete de scris, creioane colorate, un ghiozdan, un penar sau orice altceva 
  • jucării potrivite pentru vârsta și sexul copilului 
  • produse de igiena personala: perie si pasta de dinți, săpun, șampon, gel de dus, absorbante  fetele au mare nevoie de așa ceva) 
  • o felicitare de Crăciun pe care să scrii câteva rânduri pentru copilul care va primi cutia de la tine (ești liber sa pui datele tale de contact și să păstrați legătura si pe viitor) 
  • articole de îmbrăcăminte: un fular, căciula, ciorapi groși, mânuși sau orice altceva de acest fel, nou sau purtat, dar care sa arate bine, sa nu fie rupt, pătat sau deteriorat 
  • poate o lumânare parfumată care sa le amintească și lor de mireasma Crăciunului, însă fără chibrituri, nu cumva copiii sa facă vreo isprava… Lumânarea nu trebuie sa fie neapărat ceva „fancy”, ci una „folosibilă” (multi dintre ei NU au nici măcar curent electric) 
  • orice alt cadou de care știți ca s-ar bucura copiii voștri sau de care v-ați fi bucurat voi dacă erați în locul lor, etc. etc. etc!
Puteți pune în cutie tot ce intră, ce vreți și ce credeți că îi trebuie unui copil de vârsta si sexul pentru care aveți pe inimă să cumpărați ceva.
Oriunde v-ați afla puteți ajuta. 
ATENȚIE: Nu duceți lucruri voluminoase, doar ce încape în cutia pe care ați ales-o și numai până pe 13 decembrie.

Dacă ai citit și vrei să participi la această inițiativă, îți mulțumesc în numele celui care va beneficia. Ești un om bun!

Friday, 6 December 2013

Bun e vinul ghiurghiuliu

Bun e vinul ghiurghiuliu
Nu l-aș da pe un rachiu,
Un pahar e doctorie
Așa e, cine nu știe?!

Un pahar nu-nseamnă șapte!
Tre' să te oprești, măi frate,
Că prea mult la cap se urcă
Și-ți va da enorm de furcă.

Nu mai poți să pășești drept
Mâncarea îți stă în piept,
Limba ți se împleticește
Și numai prostii rostește.

Nevasta s-o supăra
Când îi casă vei intra
Rupt, murdar și înroșit
Ca un rac pe gril gătit.

Copiii toți s-or ascunde,
Niciunul nu-ți va răspunde
Când pe rând tu-i vei striga
Ei departe-or alerga.

Că omul care e beat
Nu prea are mult în cap.
Devine tot violent
Se transformă-n delicvent.

Așadar nu bea ca prostu
Că nu-și are deloc rostu.
Bucură-te de-un pahar
Cu piper ș-ienibahar.

Vei respira mai ușor,
Vei vorbi încetișor,
Nevasta te-o-mbrățișa

Și copiii te-or pupa.  

Tricourile pot intra în posesia ta accesând Tshirt Factory.  Magazin on line unde poți găsi mii de idei de cadouri (amuzante, dar nu numai) pentru ORICINE/orice ocazie/buzunar/gust. Reduceri mari în această perioadă. Profită!!!
PS. În cazul în care ţi-a plăcut ce ai citit (ți-a stârnit un zâmbet poate/sper) un like/share la pagina Facebook este echivalent cu Mulţumesc.

Pentru mai multe sclipiri de geniu vizitează meniul (bară sus) UMOR/Poietism.

Thursday, 5 December 2013

Cadoul perfect

Există așa-zisul cadou perfect?! Care-i?!
Păi DA, există! Cadoul perfect este acela care luminează instant chipul celui care-l primește.
Concret?!
Depinde de la persoană la persoană. Depinde de interese, gusturi, vârstă, sex, de starea psihică, de cultură/educație, necesitate, etc.

Banii au importanță? DA, și-ncă cum. Să nu fim ipocriți!
Mulți vor spune „gestul contează”. Nu zic nu, contează foarte mult. Dar dacă gestul este în conformitate cu gusturile și dorințele celui care primește, atunci contează și mai mult.
Ce vreau să spun este că trebuie ÎNTOTDEAUNA să faci un cadou după ce ai descoperit ce și-ar dori.
De ex.
Multe femei își doresc și flori, printre altele. Dar apoi, dacă sunt puse să aleagă, din motive economice (sau personale), ar prefera un cadou în locul florilor.
Bijuteriile sunt cele mai iubite/râvnite cadouri. Dacă nu din aur sau diamante, cel puțin din argint. Unele preferă bijuteriile hand made. Eu, de ex. :p
Și totuși, o floare nu ar strica, chiar dacă ea a spus:
--- „NU, vreau o eșarfă-n loc”! Atenție la floarea ce preferă.
Altele ar prefera bani, să-și ia ce vor.

În ceea ce privește bărbații, cred că ei ar prefera să fie lăsați în pace o zi. Să facă ce vor (da... s-ar gândi la o... în primul rând. Dar asta ar trebui să fie exclus, nu?!) Din nefericire, acest „cadou” nu este deloc prețuit la adevărata lui valoare.
  • Dacă-i unul care iubește tehnologia, un nou smart phone i-ar da gata. Sau o tabletă... că-s la modă. Naiba știe de ce. Un televizor 3D, nu ar strica deloc. NU?!
  • Dacă-i un sportiv... cu ochii, un abonament la un campionat ceva. Chiar și Tv.
  • Sau un abonament la sală, dacă a prins proporții bând bere și mâncând chipsuri în fața televizorului.
  • Dar o sticlă cu ceva... hmmm, cine ar zice NU!?
Ce cadou ar prefera copiii? Băieții...
Cu ei e destul de ușor (vorba vine). În genere, ei vor jucării. Dar sunt alții care ar prefera un rucsac de firmă. De ex.
Fetițele... nu știu, mai sunt la modă păpușile? Sau acum vor rujuri fel de fel de machiajuri. Depinde. Sau un aparat de fotografiat. SIGUR!

Bunicii.. s-ar bucura de o pătură electrică. Zic eu. Bunica.
Bunicul? O nouă cârjă, o curea, un tensiometru. Asta-i pentru amândoi.
Dar cel mai mult s-ar bucura să-și vadă nepoții, copiii toți împreună.

Oricum ar fi... dacă vrei neapărat un cadou și ți-e teamă că nu-l vei primi, mai ales dacă ți-ai schimbat gusturile brusc, atunci SPUNE clar și concis:
--- „Vreau o vacanța la Roma!”NU?!
Și-atunci nu vei mai sta cu frica-n sân că-n loc îți vor dărui un ursuleț de pluș.
Iar tu, care nu știi ce cadou să faci, întreabă și fii atent la reacții.

Uite idei și însemnătatea cadourilor ce găsești în bara de meniu, secțiunea: „Cadouri”.

Îți urez să primești exact ce-ți dorești! De ziua numelui, ziua de naștere sau cu orice ocazie.
Și multă sănătate!

Dacă ţi-a plăcut/esti de acord, un like la pagina Facebook, sau orice altă iniţiativă (like, share, comment) este apreciată. Mulţumesc.
Si daca esti citesti in englezama gasesti aici: While I Breathe, I hopeTe astept cu drag.

Sunday, 1 December 2013

Mândri că sunteți români?

Unii vor răspunde (cu ciudă), fără să stea pe gânduri, „NU, DELOC!!!”
Mulți își „ascund naționalitatea”, de frica preconcepțiilor, stereotipelor, etichetelor, rasismului.
Îi înțeleg... Am fost și eu pusă în astfel de situații. Am negat că sunt româncă pentru că aveam nevoie de un loc unde să stau. Dar n-am putut să tac până la final. Am spus clar:
--- „Nu sunt din sud (cum credea cetățeanul din nordul Italiei), dar sunt româncă.”
Mi-a-nchis telefonul în nas.
Nici nu m-am supărat, mă așteptam. Dar am găsit alta, mai frumoasă, mai spațioasă și luminoasă.

E trist să fii nevoit să ascunzi de unde „te tragi” pentru că unii sunt niște bestii... hoți, violatori, asasini. Dar se-ntâmplă...
Important e să ne amintim să ne-ntoarcem acasă... la părinții care ne așteaptă la poartă... Nu uita de ei. Banii nu sunt totul.

Ești român și gata. Nu poți schimba unde te-ai născut. E scris negru pe alb.
Poți renunța la cetățenie, da, dacă locuiești în altă țară, dar oricum ai da, orice limbă ai vorbi, tot român vei fi. Aici te-ai născut...
Aici s-a născut Creangă, Eminescu, Brîncuși, Celibidache, Enescu, Vlaicu, Coandă, Vuia, Racoviță, Poenaru, Paulescu, etc, etc.

Române, fii mândru!!! 

Uite articolul de anul trecut de pe De gustibus NON est disputandum!
Și totuși.. uite ce zice Hara

Saturday, 30 November 2013

Nostradamus

S-a dus și februarie,
E la porți aprilie,
Iarna parcă s-a sfârşit,
Dar primăvara n-a venit.

Azi noapte nici n-am dormit
Tot timpul eu m-am foit,
C-afară-i vânt și e-norat,
Bloggerii nu m-au votat.

Aș vrea să fie mereu vară,
Și nimic să nu mă doară,
Să-mbrac rochii transparente,
Cizmele să fie absente.

Că așa-i omul mereu
Și la bine și la greu,
Niciodată mulțumit,
Și mai mereu cătrănit.

Dacă-i soare nu e bine,
Dacă plouă nu convine,
Dacă ninge e prea frig
Și ne strângem toți covrig.

Dar așa e de când lumea
Și nimic nu este culmea,
Că noi nu putem decide,
De aia-s multe partide.

Eu aș zice să-ncercăm,
Ce primim să acceptăm,
Și să zicem mulțumesc
Că nu ne și biciuiesc.

C-orice-am face și am zice
Nimic nu putem prezice,
Cum a făcut Nostradamus
Hai cu toți gaudeamus. (lat = să ne bucurăm)

Thursday, 28 November 2013

Sunt recunoscătoare

Ce este Ziua recunoștinței?!
Nu cred că există cineva care să nu fi auzit despre această sărbătoare din filmele americane.
Este o sărbătoare în care se mănâncă curcan. Nu?!
Da, așa este. Dar câți dintre noi am intrat în profundul acestei sărbători? Câți ne-am dat seama că este, de fapt, o sărbătoare a familiei (mai presus de toate)?!
Da, se mănâncă mult curcan (nu numai), dar majoritatea oamenilor fac tot posibilul să fie împreună cu familia la masă. Cum facem noi la Crăciun. NU?!
Numai că noi nu avem o zi în care să ne arătăm recunoștința pentru ce am primit în anul care este pe sfârșite... .

O fi pentru că nu primim prea multe? Posibil.
Ziua recunoștinței are diferite date și motive în SUA și Canada (unde se sărbătorește cu precădere).
A 4-a zi de joi din noiembrie este oficial sărbătoare națională în SUA.
În Canada, ziua de Thanksgiving se sărbătorește în a doua zi de luni din octombrie, ca mulțumire pentru o recoltă bogată.
A doua zi după Ziua Recunoștinței este cea mai aglomerată zi pentru cumpărături. De aici Black Friday care văd că începe să fie populară și la noi.
Sursă: Wikipedia
Mie mi-ar plăcea să fie și la noi sărbătoare națională, sărbătoare a familiei, a recunoștinței.
Aș vrea și eu să mulțumesc pentru ceea ce am primit. Chiar dacă nu am primit nimic, dar chiar nimic. :D
  • Totuși, sunt recunoscătoare că n-am mai ajuns prin spitale (eu, personal, sau familia/prietenii mei), că nu ne-a inundat casa/nu a venit furtuna/nu a dat grindină/nu a fost un cutremur mare.
  • Sunt recunoscătoare că am reușit să-mi plătesc toate facturile la timp/n-am răbdat de foame (sete)/n-am umblat desculț și n-am dormit pe stradă.
  • Sunt extrem de recunoscătoare că nu m-a mușcat vreun câine comunitar și că nu m-a călcat vreo mașină condusă de un șofer teribilist = iresponsabil/inconștient.
  • De asemeni, sunt recunoscătoare că nu s-a declanșat vreun război.
  • Sunt recunoscătoare pentru că mesajele injurioase (de pe bloguri) s-au rărit/că s-a mai găsit câte cineva să mai citească și să dea like articolelor și rețetelor la care lucrez enorm = înseamnă că mai există câte cineva care apreciază munca mea.
  • Sunt recunoscătoare pentru că netul este mai ieftin ca-n restul lumii... nu ca toate celelalte lucruri vitale. 
Și-ar mai fi câteva lucruri, dar nu vreau să te plictisesc.

Tu... pentru ce ești recunoscător? Sau nu știi ce-nseamnă cuvântul substantiv recunoștință?! 

Tuesday, 26 November 2013

Între bloggeri

Între bloggeri ne iubim,
Ne votăm și ne bârfim,
Comentarii dulci lăsăm
Și pe mulți îi alintăm.

Dar în fundul inimii
Suntem plini de bălării,
Ca oricare om pe lume
N-avea teamă, nu dau nume.

Participăm la concursuri
Unii în proză, alții-n versuri,
Arătăm că știm ce vrem
Și ne-mpingem la extrem.

Unii se pricep prea bine,
Virtualul le-aparține.
Scriu frumos și iau și premii
Fermecând admiratorii.

Recunosc: n-am nicio șansă,
Că-s retrasă și etanșă,
Niciodată n-oi putea
Să înving pe cineva.

Nu stau ca să fac ovații
Că n-am multe aspirații,
Dacă-s aptă s-o vedea.
Până-atuncea... pa, pa, PA.  

Sunday, 24 November 2013

Credință...

Deci, e duminică din nou!
Urlă tare, ca un bou,
Vecinul de peste drum
Ce nu se vede prin fum.

În gură are-o țigară,
Scoate fumul pe o nară,
În mână ține-un pahar
Seamănă cu un tâlhar.

Stă la masă c-un amic
Și vorbesc despre nimic.
Sticle goale răsturnate,
Lângă ei e un abate.

Se uită la ei cruciș
Și le zice clar, concis:
Băi, ficiori de mamă grasă
De ce stați voi la terasă?

Nu vedeți că plouă des
Măcar de vă luați un fes.
Haideți cu mine, vă rog,
Să vă dau altfel de drog.

Se opresc din sughițat
Și spre el s-au avântat.
De ce fel de drog vorbești?
Nu cumva tu spui povești?

Avem aici ce ne trebe
Chiar și un lighean cu ghebe,
Ce vrei tu să ne propui?
Sau mai bine să ne-impui?

Popa-și aranjează brâul,
Parc-ar vrea s-alunge răul,
Suspină greu și adânc
Fața-i senină, de țânc.

Ați auzit de Hristos
Un om blând și frumos?
Care face numai bine
Tuturor, chiar de-s bovine?

Nu ați vrea voi să veniți
La biserică să îl cinstiți? 
Să vă rugați cu tărie
Și cu multă bucurie?

Amândoi se pun pe râs
Și-l privesc cu ochii câș.
Tu ești beat sau ești nebun?
Pleacă, că furăm un tun.

Aici ni-i lăcașul sfânt,
Nu ne place al tău veșmânt,
Du-te tu și fă ce vrei
Că noi doi suntem atei.

Credem doar în băutură
Și nu mai ieșim din tură.
Viața nostră-i minunată
A ta este condamnată... .

Deodată împietresc,
Vocile le răgușesc,
Pulsurile accelerează,
Cerul brusc se-înseninează.

Fug amândoi îngroziți,
Se tem c-or fi biciuiți
Și jură cu pocăință
De-acum vom avea credință!”

Dacă ți-a plăcut un like pe Facebook ar fi apreciat. Mulțumesc.

Tricoul îl poți achiziționa de pe Tshirt Factory. Magazin on line unde poți găsi mii de idei de cadouri (amuzante, dar nu numai) pentru ORICINE/orice ocazie/buzunar/gust.